Ziua de 13 august se anunță una critică pentru Centrala Nucleară de la Cernavodă, cu potențialul de a aduce în fața publicului o situație de urgență în sectorul energetic. După oprirea Unității 1, România riscă să rămână temporar fără energia produsă de niciunul dintre cele două reactoare nucleare, din cauza scăderii dramatice a nivelului Dunării. Această situație nu este doar o problemă tehnică, ci o amenințare pentru echilibrul energetic al țării, cu impacte semnificative asupra economiei și asupra populației.

Unitatea 2 a Cernavodă ar putea fi oprită controlat în dimineața zilei de 13 august 2026

Nuclearelectrica a anunțat oficial că Unitatea 2 ar putea fi oprită controlat în dimineața zilei de joi, 13 august 2026. Această anunțare a fost făcută în contextul unei situații extrem de complexe, cu mai multe factori care contribuie la criza de apă din bazinul Dunării. ‘SN Nuclearelectrica SA anunță că există, la acest moment, posibilitatea opririi controlate a Unității 2 a CNE Cernavodă în dimineața zilei de 13 august 2026”, a transmis compania.

Posibilitatea opririi controlate a Unității 2 are la bază monitorizarea prognozelor INHGA pentru perioada următoare, scăderea nivelului fluviului Dunărea și parametrii de operare. Acest lucru arată clar că nu este vorba de un incident tehnic la reactor, ci de o problemă legată de lipsa apei necesare pentru funcționarea în condiții de siguranță. Nuclearelectrica a mai anunțat că, dacă oprirea reactorului va deveni iminentă în dimineața zilei de 13 august, informația va fi comunicată public.

Situația de la Cernavodă este descrisă drept critică de Sorin Rîndașu, director general adjunct al Administrației Naționale ‘Apele Române”. Acesta a declarat că nivelul Dunării a coborât până la pragul de minus 230 de centimetri și continuă să scadă. ‘În momentul de față pot să vă informez că la Cernavodă a fost atins, din nefericire, pragul de minus 230. Asta înseamnă că Centrala Nucleară va intra în următoarele două zile în procedură de oprire. Nivelurile în zonă au scăzut cu încă șase centimetri în ultimele ore, deci, practic, nu există aport din amonte”, a declarat Sorin Rîndașu.

Scăderea debitului Dunării sub 1.400 de metri cubi pe secundă

Potrivit acestuia, prognozele indică un debit de aproximativ 1.400 de metri cubi pe secundă la intrarea Dunării în România, valoare care s-ar putea menține până pe 17 august. Situația este dificilă și la Porțile de Fier I și II, unde debitul ar fi coborât deja sub pragul de 1.400 de metri cubi pe secundă. ‘Din datele pe care le am de la Porțile de Fier I și II, deja se estimează sub 1.400 de metri cubi pe secundă, deci vorbim de 1.370, în condițiile în care fiecare metru cub pe secundă contează în momentul de față. Categoric nu am mai întâlnit astfel de valori negative, atât de reduse ale debitelor”, a precizat reprezentantul Apelor Române.

Autoritățile estimează că debitul Dunării în zona brațului Bala va ajunge în zilele următoare la aproximativ 1.600 de metri cubi pe secundă. La Cernavodă ar urma să ajungă însă mai puțin de 300 de metri cubi pe secundă. Nu întreaga cantitate de apă este direcționată către centrală, iar funcționarea reactorului devine imposibilă dacă debitul efectiv disponibil coboară sub 40–45 de metri cubi pe secundă.

‘Ieri, colegii mei au măsurat chiar acolo, în zona bifurcației către Canalul Dunăre–Marea Neagră și centrală, iar debitul era în jurul valorii de 300–305 metri cubi pe secundă. În zilele următoare vom atinge valori de 280, dar numai o parte din acest debit trece spre centrală, iar dacă valoarea este sub 40–45 de metri cubi pe secundă, practic centrala nu mai poate funcționa”, a explicat Sorin Rîndașu.

Directorul general adjunct al Apelor Române susține că tendința actuală a nivelurilor și debitelor indică inevitabilitatea opririi Unității 2, chiar dacă momentul exact ar mai putea varia. ‘Că va fi mâine, că va fi poimâine, nu are importanță, dar este foarte clar, după tendința tuturor nivelurilor și debitelor pe care le măsurăm, că aceasta se va opri”, a afirmat Rîndașu.

Intervenții de dragare și lipsa precipitațiilor

În zona brațului Dunării Vechi de la Bala au fost realizate lucrări de dragare pentru îmbunătățirea circulației apei către Cernavodă. Autoritățile au dispus continuarea intervențiilor, însă acestea nu ar mai putea produce efecte suficient de repede pentru a evita oprirea reactorului. ‘În acest moment, la nivelurile și debitele prognozate, nu cred că mai poate să se facă ceva suplimentar, pentru că nu mai este timp. Dragajul durează și el. Acest dragaj este unul suplimentar față de tot ceea ce a fost făcut până acum. Poate s-au dragat 100.000 de metri cubi în ultimele șapte zile”, a declarat reprezentantul Apelor Române.

Nici precipitațiile nu par să ofere o soluție rapidă. Potrivit datelor prezentate de Sorin Rîndașu, în următoarele cinci zile nu sunt prognozate ploi semnificative în bazinul Dunării. ‘În următoarele cinci zile, din datele pe care le avem, nu plouă deloc în tot bazinul Dunării. Nu avem precipitații în întregul bazin, iar precipitațiile care vor fi în România, undeva la 5–10 litri pe metru pătrat, nu contează absolut deloc, pentru că se evaporă imediat când temperaturile au valori ridicate”, a explicat acesta.

Ministerul Energiei a transmis că la Cernavodă au început procedurile tehnice premergătoare unei eventuale opriri controlate a Unității 2. Instituția subliniază că acestea sunt măsuri preventive și nu indică producerea unui incident. ‘Este vorba despre proceduri uzuale și preventive, specifice pregătirii în condiții de siguranță a opririi unei unități nucleare. Acestea nu indică existența unui incident la nivelul centralei, ci fac parte din măsurile tehnice aplicate atunci când parametrii de funcționare impun pregătirea pentru o oprire controlată”, a precizat Ministerul Energiei.

Autoritățile spun că oprirea este așteptată în cursul acestei săptămâni dacă prognozele privind debitul Dunării se mențin nefavorabile. Unitatea 1 a Centralei Nucleare de la Cernavodă este deja oprită, tot pe fondul scăderii nivelului Dunării. Dacă și Unitatea 2 va fi scoasă din funcțiune, producția nucleară a României va ajunge temporar la zero. În condiții normale, cele două reactoare asigură împreună aproximativ 20% din producția națională de energie electrică.

Ministerul Energiei și Dispecerul Energetic Național au pregătit mai multe măsuri pentru compensarea energiei care nu va mai fi livrată de Unitatea 2. ‘Necesarul va fi acoperit prin utilizarea posibilităților de import din sistemele energetice regionale și europene, precum și prin activarea unor resurse suplimentare de producție la nivel național”, a transmis ministerul.

Printre măsurile pregătite se află repunerea în funcțiune a grupului energetic Rovinari 4 al Complexului Energetic Oltenia. ‘Grupul energetic Rovinari 4 al Complexului Energetic Oltenia va fi scos din rezervă și pus la dispoziția Sistemului Electroenergetic Național”, a precizat Ministerul Energiei.

De asemenea, ar urma să fie folosită capacitatea suplimentară de producție a Hidroelectrica, în limitele tehnice și în funcție de cantitatea de apă disponibilă. ‘Dispecerul Energetic Național monitorizează permanent producția, consumul, rezervele disponibile și posibilitățile de schimb transfrontalier, astfel încât măsurile să fie activate gradual, în funcție de necesitățile reale ale sistemului”, potrivit Ministerului Energiei.

Ultima măsură luată în calcul este limitarea în tranșe a consumului pentru unii mari consumatori industriali, între orele 19.00 și 23.00. Aceasta ar urma să fie aplicată numai dacă importurile și capacitățile suplimentare de producție nu vor fi suficiente. ‘Limitarea în tranșe a consumului pentru anumiți mari consumatori industriali, în intervalul 19.00–23.00, este ultima măsură în ordinea de prioritate și ar putea fi aplicată doar dacă evoluția Sistemului Electroenergetic Național o va impune, iar celelalte opțiuni disponibile nu vor fi suficiente. Consumatorii casnici nu sunt vizați de mecanismul de limitare a consumului”, a precizat ministerul.

Andrei Popescu