Într-o lume în care orice poate fi construit, imitat sau inventat, turismul modern a ajuns la un punct în care diferența dintre real și imaginar se estompează. Amfiteatre „antice” din polistiren, izvoare termale generate de inteligența artificială și festivaluri inventate de ChatGPT au reușit să atragă turiști adevărați, doar pentru că se pot fotografia pe un balcon fictiv sau în fața unui monument care nu a existat vreodată. În goana după o experiență memorabilă și o fotografie spectaculoasă, granița dintre patrimoniu și înșelătorie devine tot mai subtilă.

De la un amfiteatru din polistiren în Italia la un balcon fictiv în Verona

Unul dintre cele mai spectaculoase cazuri a fost descoperit în nordul Italiei, unde un amfiteatru de aproximativ 5.000 de metri pătrați a fost construit de Franco Malosso, o persoană care a înșelat zeci de mii de turiști. Locul, numit „Amfiteatrul Berico”, era prezentat ca un sit antic cu coloane sculptate, lacuri fotogenice și recenzii elogioase pe TripAdvisor. Însă, o parte din decor a fost realizată cu polistiren, iar unii vizitatori au fost deconcertați de realitatea acestei „palestre ale trecutului”.

Unii dintre turiști au descris locul ca „o lume dincolo de spațiu și timp”, iar alții au afirmat că a fost „unul dintre cele mai frumoase locuri în care am fost vreodată”. Timp de peste un deceniu, Franco Malosso a condus personal tururile și a încasat 40 de euro de la fiecare vizitator, folosind o poveste romantică despre Julieta Capulet, eroina fictivă a piesei „Romeo și Julieta”. În cele din urmă, bărbatul a fost arestat pentru fals.

În Verona, ficțiunea nu este doar tolerată, ci transformată într-o afacere turistică de succes. „Casa Julietei”, unul dintre cele mai vizitate obiective ale orașului, este un exemplu emblematic. Deși Romeo și Julieta nu au existat în realitate, clădirea, care datează din secolul al XIV-lea, a fost cumpărată de autoritățile locale în 1905 și a fost transformată într-un sanctuar dedicat celor doi îndrăgostiți imaginați de William Shakespeare. Balconul celebru și statuia Julietei au fost adăugate pentru a întregi povestea, atrăgând zeci de mii de turiști anual.

Popularitatea atracției este atât de mare, încât autoritățile din Verona au fost nevoite să limiteze accesul în perioadele aglomerate. Turiștii plătesc pentru a vizita locul și pentru a se fotografia pe un balcon pe care niciun membru al familiei Capulet nu a stat vreodată. Pentru o parte dintre ei, autenticitatea contează mai puțin decât aspectul locului în fotografiile publicate pe rețelele sociale.

De la „fanggu” în China la un Big Buddha din Hong Kong

În China s-au dezvoltat numeroase „fanggu”, localități care imită orașele și satele istorice, dar care au fost ridicate recent. Unele sunt amplasate în apropierea marilor centre urbane și oferă vizitatorilor acces rapid la decoruri inspirate din trecut. Aceste reconstituirii nu sunt neapărat prezentate drept vestigii originale, însă pot crea confuzie atunci când diferența dintre reconstituire și patrimoniu nu este explicată clar.

Un exemplu asemănător este celebrul „Big Buddha” din Hong Kong. Deși poate părea un monument vechi, statuia a fost finalizată în anii 1990, iar nu este un monument istoric, ci o construcție modernă. Același lucru se aplică și pentru Laguna Albastră din Islanda, care nu este un izvor termal natural, ci o lagună artificială folosind apă geotermală. A devenit una dintre principalele atracții ale țării, inclusiv datorită amplasării convenabile în apropierea aeroportului.

Un caz și mai problematic s-a produs în Tasmania, Australia. Călătorii au început să caute niște izvoare termale despre care citiseră pe un site de turism. Ajunși la destinație, au descoperit că atracția nu exista. Izvoarele fuseseră inventate de inteligența artificială, iar informația falsă fusese publicată fără o verificare suficientă. Cazul arată cum „halucinațiile” sistemelor AI pot avea consecințe și în lumea reală: turiștii își pot modifica traseele, pot cheltui bani și se pot deplasa în zone izolate pentru obiective inexistente.

Un asemenea caz s-a produs recent și în România, în comuna Jurilovca din județul Constanța. Peste zece autocare, dar și numeroase autoturisme, au ajuns la Jurilovca pentru Festivalul Borșului Lipovenesc. Singura problemă era că festivalul nu fusese organizat. Turiștii veniseră din mai multe zone ale țării, pregătiți pentru borș lipovenesc, muzică și atmosfera unui eveniment cunoscut la nivel național. În locul scenei și al ceaunelor promise pe internet, au găsit o localitate în care se desfășura o zi obișnuită.

Primarul comunei Jurilovca, Eugen Ion, a relatat că mai multe agenții de turism promovaseră încă de la începutul verii excursii la festival, folosind date diferite: sfârșitul lunii august, începutul lui septembrie sau jumătatea lunii septembrie. Potrivit edilului, niciuna dintre agențiile identificate nu ar fi contactat Primăria Jurilovca, organizatorul evenimentului, pentru a verifica dacă festivalul se mai desfășoară și în ce perioadă.

Reprezentanții administrației locale au început să contacteze agențiile. Unele și-au cerut scuze și au retras ofertele, iar altele au renunțat la ele fără explicații. Ar fi existat însă și operatori care au continuat să promoveze excursiile, susținând că informația apărea pe internet. „NU am anunțat festivalul, deci NU se ține”, a avertizat Eugen Ion.

Povestea a devenit și mai complicată în cazul turiștilor care au călătorit pe cont propriu. Unii au declarat că aflaseră despre festival de pe rețelele sociale, iar alții că întrebaseră ChatGPT. Sistemul de inteligență artificială le-ar fi răspuns că Festivalul Borșului Lipovenesc de la Jurilovca se desfășura în perioada 4–5 septembrie. Reprezentanții administrației locale au făcut aceeași verificare și ar fi primit un răspuns eronat similar.

După semnalarea greșelii, ChatGPT ar fi explicat că interpretase ofertele comerciale publicate de agențiile de turism drept confirmări ale evenimentului și nu acordase prioritate informațiilor oficiale ale Primăriei Jurilovca. Episodul arată cum o informație falsă se poate confirma aparent singură: agențiile publică excursii la un eveniment neverificat, anunțurile se răspândesc pe internet, inteligența artificială le preia ca indicii, iar utilizatorii primesc un răspuns convingător, dar greșit.

Pentru turiști, imaginile spectaculoase, recenziile de cinci stele și răspunsurile oferite de inteligența artificială nu mai sunt suficiente. Înaintea unei călătorii, informațiile despre obiective și evenimente ar trebui verificate pe site-urile oficiale ale organizatorilor, autorităților locale, muzeelor sau organizațiilor turistice recunoscute. În era inteligenței artificiale și a turismului creat pentru rețelele sociale, uneori atracția din fotografie – sau chiar întregul festival – nu există.

A. Vasilescu