Consilierul guvernatorului Băncii Naționale a României, Eugen Rădulescu, a făcut o declarație șocantă privind nevoia de finanțare a statului român, comparând-o cu veniturile salariale ale tuturor angajaților din țară. Conform calculelor acestuia, statul ar avea nevoie de 60 de miliarde de euro într-un singur an, o sumă echivalentă cu veniturile nete anuale ale aproximativ 5,1 milioane de angajați din România.

Nevoia de finanțare a statului: o sumă uriașă comparată cu veniturile salariale

Eugen Rădulescu a explicat, într-o postare publică, cum se ajunge la această cifră. El a subliniat faptul că, atunci când vorbim despre sume mari, semnificația lor poate fi greu de înțeles. Pentru a face o comparație clară, a arătat că în România există aproximativ 5,1 milioane de salariați, cu un venit mediu net lunar de circa 1.100 de euro. Astfel, veniturile anuale ale tuturor angajaților ar fi de aproximativ 67,2 miliarde de euro, o sumă ce depășește nevoia de finanțare a statului cu puțin.

Potrivit calculelor prezentate de consilierul BNR, pentru a acoperi întreaga nevoie de finanțare a statului, toți acești 5,1 milioane de salariați ar trebui să muncească degeaba întregul an. Abia atunci datoria statului nu ar mai crește. Acest lucru arată cât de mare este deficitul bugetar și cât de multe resurse sunt necesare pentru menținerea echilibrului financiar al statului.

Deficitul bugetar din 2024: un „bairam” al cheltuielilor publice

Consilierul guvernatorului BNR a explicat că deficitul bugetar foarte ridicat înregistrat în 2024 este rezultatul unui „bairam” al cheltuielilor publice. În anul 2024, deficitul bugetar a atins 9,3% din PIB, o cifră extrem de ridicată, comparabilă cu situația unor țări în război. Acest lucru a generat o nevoie de finanțare uriașă, care include atât cheltuielile curente, cât și refinanțarea datoriilor anterioare.

Eugen Rădulescu a subliniat faptul că, într-un an fără criză, statul român a cheltuit 4.000 de lei pentru fiecare 3.000 de lei încasați la buget. Această discrepanță arată un dezechilibru financiar semnificativ, care a fost accentuat de politica fiscală și de cheltuielile publice excesive.

Nevoia de finanțare: nu doar deficitul, ci și refinanțarea datoriilor

Nevoia de finanțare a statului nu se referă doar la deficitul bugetar al anului curent, ci include și sumele împrumutate anterior, care ajung la scadență și trebuie refinanțate. Acest aspect face ca nevoia de finanțare să fie mult mai mare decât doar deficitul bugetar anual.

Declarațiile lui Eugen Rădulescu nu reprezintă în mod automat poziția oficială a Băncii Naționale a României, dar arată clar dimensiunea problemelor financiare cu care se confruntă statul român. Acestea sunt un avertisment clar pentru autorități și cetățeni, privind necesitatea unei politici bugetare mai responsabile.

Andrei Popescu