G Adaugă Constantamea.com ca sursă preferată în Google

Strada Nicolae Titulescu din Constanța este cunoscută pentru clădirile sale istorice și pentru monumentele arhitecturale care au marcat istoria orașului. Dar, dincolo de fațadele impunătoare, strada ascunde povești fascinante despre oamenii care au locuit aici, povești care au rămas uitate în paginile îngălbenite ale ziarelor de acum aproape un secol. De la un avocat care căuta un câine pierdut, până la o specialistă în corsete care își anunța cliențele prin intermediul ziarului, această stradă a fost martorul multor evenimente cotidiene, dar și istorice. Blocarea acestei străzi cu apartamentele pe care le avem în fața noastră nu a fost un lucru bun, dar, totuși, paradoxal, dacă nu s-ar fi construit aceste blocuri în anii ’60, nu s-ar fi descoperit Edificiul Roman cu Mozaic.

Un avocat căută un câine pierdut și oferă recompensă

Una dintre cele mai interesante povești descoperite de istoricul dr. Cristian Cealera, din cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC), datează din noiembrie 1929. În acea perioadă, avocatul Carol Marțial Magrin, fiul cunoscutului fotograf al Dobrogei, Anatol Magrin, locuia într-un imobil de pe actuala stradă Nicolae Titulescu. Într-o zi de noiembrie, acesta a apelat la presa locală pentru a-și recupera cățelușa pierdută, pe nume Hetty, din rasa Brac german.

Dispariția animalului l-a determinat să publice un anunț în ziarul „Dacia”, oferind inclusiv o recompensă persoanei care avea să îl ajute să o găsească. „Știm, de exemplu, că în urmă cu aproape 100 de ani, în 1929, într-un imobil de aici, de pe strada Nicolae Titulescu, locuia un domn Magrin, dar nu este Anatol Magrin, pe care îl cunoaștem foarte bine, fotograful Dobrogei, ci fiul său. Carol Marțial Magrin, un avocat și, la un moment dat, chiar magistrat aici, în Constanța, diplomat în același timp, care avea 20 și ceva de ani și era disperat într-o zi de noiembrie că și-a pierdut câinele. Dădea anunț în ziarul Dacia și oferea o recompensă pentru găsirea acestui câine. Era de sex feminin și se numea Hetty, iar domnul avocat Magrin făcea tot posibilul pentru a o găsi”, a mai spus Cristian Cealera. Potrivit lui Cristian Cealera, acesta a ajuns la Constanța în anul 1878, s-a atașat de oraș și a rămas aici până la sfârșitul vieții. Pentru că poate mai puțină lume știe, dar atunci când vezi o fotografie cu orașul nostru de pe la 1890, trebuie să știi că cel care a fotografiat acea stradă sau acea clădire este chiar Anatol Magrin, viceconsul al Franței la Constanța, un om care a venit în 1878 aici, s-a îndrăgostit de oraș și a rămas până la sfârșitul vieții

Un militar își vindea motocicleta Douglas în 1928

Cu un an înainte, în 1928, la același imobil, situat la numărul 28 pe fosta stradă Lascăr Catargiu, locuia un militar pe nume Chirănescu. Acesta se pregătea să părăsească locuința și, potrivit anunțurilor identificate în presa vremii, își scosese la vânzare mai multe bunuri personale, printre care și o motocicletă marca Douglas, un vehicul apreciat în acea perioadă.

„În 1928, la același imobil, la numărul 28, locuia un militar, Chirănescu, care s-a decis să se mute și își vindea bunurile. Tot la mica publicitate l-am găsit și pe domnul Chirănescu. Practic, își vindea inclusiv motocicleta sa Douglas, care era la mare modă atunci. Strângea bani ca să plece, probabil, în altă localitate. Chirănescu pleacă în 1928, Magrin vine în aceeași casă, în locul său, în 1929”, a mai relatat Cristian Cealera.

O specialistă în corsete își anunța cliențele prin ziar

O altă poveste inedită este cea a unei femei cunoscute drept doamna Șacht, venită din București și specializată în confecționarea corsetelor, sutienelor și a altor articole vestimentare destinate doamnelor. Aceasta își desfășura activitatea într-o perioadă în care comenzile și relația cu clientele se realizau într-un mod cu totul diferit față de cel de astăzi.

Tot printr-un anunț publicat în ziarul „Dacia”, aceasta le informa pe clientele sale că nu mai era necesar să se deplaseze personal la locuința ei. În schimb, acestea își puteau trimite servitoarele pentru a lăsa în cutia poștală adresa și detaliile comenzilor, urmând ca specialista să se deplaseze la domiciliul fiecăreia. „Era o doamnă, o nemțoaică venită din București, care era specialistă în corsete, în sutiene pentru doamne și în alte materiale de acest gen. I-am găsit anunțul, spunându-le clientelor, prin intermediul ziarului Dacia, să nu mai vină direct la ea, ci să-și trimită servitoarele să pună în cutia poștală adresa și ce anume vor, iar ea se va deplasa la fiecare clientă în parte”, a conchis istoricul.

Rares D.