
Pe malul Mării Negre, într-o stațiune plină de istorie și tradiții, un element unic se îndreaptă spre degradare, uitat de timp și de oameni. Stațiunea Mamaia, cunoscută pentru frumusețea ei și pentru amintirile de veri trecute, ascunde într-un colț neglijat un secret istoric: singurul ceas solar din piatră rămas din perioada comunistă. Acesta, o sculptură cosmică realizată de pietrarii dobrogeni, este acum un martor tăcut al epocilor trecute, iar starea sa de degradare atrage atenția tuturor celor care îl pot vedea.
Un simbol al epocii comuniste, acum în pericol
În anii de aur ai regimului comunist, Mamaia a fost transformată într-o adevărată oglindă turistică, cu plaje moderne, clădiri arhitecturale și, desigur, elemente simbolice, cum ar fi ceasurile solare din piatră de Bașchioi. Acestea erau atât un element decorativ, integrat în arhitectura modernistă a stațiunii, cât și o soluție practică pentru turiști, oferindu-le o metodă de a afla ora estimativă în funcție de umbra lăsată de soare.
Astăzi, dintre toate acestea, a mai rămas doar un singur ceas solar din piatră, situat într-o stare avansată de degradare. Acesta se află lângă restaurantul Melody, în zona de nord a litoralului românesc. Însă, deși are o valoare istorică și culturală semnificativă, nu beneficiază de niciun fel de protecție, nu are un panou explicativ și nici nu au fost făcute demersuri pentru conservarea sa. În trei decenii și jumătate, nimeni nu s-a gândit să revalorizeze acest simbol al litoralului.
Dacă zona nu va fi igienizată și nu se vor lua măsuri de conservare, în scurt timp, acest ceas solar ar putea fi înghițit de vegetație, devenind o relicvă pierdută în timp. Este un semn clar că, în ciuda valorii sale, acest element istoric nu este considerat o prioritate pentru autoritățile locale.
Funcționarea unui ceas solar și importanța sa istorică
Un cadran solar este un instrument care indică ora solară cu ajutorul umbrei lăsate de o tijă, numită gnomon, pe o diagramă cu 12 linii orare și trei arcuri de cerc, corespunzătoare solstițiilor și echinocțiilor. Funcționarea sa corectă depinde de înclinarea tijei în raport cu latitudinea geografică a locului.
În perioada comunistă, ceasul solar din Mamaia a fost amplasat pentru a servi atât unui rol estetic, cât și practic. Însă, după 1989, acesta a fost abandonat, lăsându-se în voia timpului. În contrast, în comuna Cumpăna, în anii 1960–1970, a fost descoperită o adevărată comoară arheologică: un ceas solar sub forma unui cap de taur, vechi de aproximativ 2.000 de ani. Această descoperire confirmă faptul că strămoșii noștri aveau cunoștințe avansate de astronomie și matematică.
Pe teritoriul localității Cumpăna, în urma unor săpături, a fost găsit un cadran solar cu diviziunile timpului trasate între coarnele unui taur. Obiectul este realizat din marmură vineție și se estimează că datează din secolul II d.Hr. (de acum aproape 2.000 de ani). Cadranul solar de la Cumpăna are o înălțime de 48,5 cm și o lățime de 37,5 cm. Acesta are o formă concavă, cu linii incizate, și este susținut între coarnele unui taur.
O comoară arheologică uitată
Despre această piesă extrem de rară ne-a vorbit arheologul Ana Hamat. Ea a explicat că acest cadran solar este o dovadă concretă că strămoșii noștri aveau cunoștințe complexe de astronomie și măsurarea timpului. Acesta nu este doar un obiect decorativ, ci un instrument foarte precis, capabil să indice atât ora, cât și solstițiile și echinocțiile.
Unsprezece linii convergente se găsesc pe suprafața cadranului, linii orare care se întâlnesc în punctul unde era înfipt gnomonul, bagheta de bronz, care își lăsa umbra pe suprafața cadranului, indicând ora. Această piesă, descoperită în 1960, a fost adusă la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC), iar o copie a fost amplasată în fața Primăriei Comunei Cumpăna.
În timp ce acest cadran solar din Cumpăna este protejat și expus într-un muzeu, cel din Mamaia se degradă în mod lent, neglijat de autorități și de turiști. Este o dovadă clară că, în ciuda valorii sale istorice, nu toate elementele culturale din litoralul românesc primesc atenția pe care o merită. Cine va fi cel care să îi dea acestui simbol al trecutului o nouă șansă de a trăi în prezent?
Rares D.





