În fiecare an, la data de 8 august, se sărbătoare Ziua Internațională a Pisicilor. În zilele noastre, această creatură este prezentă în aproape fiecare locuință, gospodărie, instituție sau pe străzi, dar în antichitate, cum era percepută pisica în Imperiul Roman? Răspunsul vine din gura dr. Ana Hamat, arheolog în cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC), care a explicat importanța felinelor în viața romanilor.
Pisica: simbol al statutului și bogăției familiei
Pisica are o istorie extrem de veche alături de oameni, iar în Roma antică, aceasta era considerată un animal de companie apreciat, dar și un simbol al statutului social. În contrast cu Egiptul, unde pisicile erau venerate ca ființe sacre, romanii le considerau un semn de lux și adevărată bogăție. Dr. Ana Hamat a explicat că, în stelele funerare, se găsesc numeroase imagini cu copii sau doamne care țin în brațe sau au alături o pisică, ceea ce dovedește importanța acesteia în viața romanilor.
Un animal de casă reprezenta, după spusele arheologului, bogăția unei familii sau statutul mai înalt al acesteia în societate. Romanii erau mari admiratori ai animalelor de casă, iar pisica se afla în topul acestor animale.
Un rol vital în protejarea hranei și menținerea igienei
În plus față de rolul afectiv, pisicile jucau un rol esențial în menținerea igienei și protejarea resurselor alimentare ale Imperiului Roman. Soldații și negustorii romani se bazeau pe ele în campaniile militare pentru a combate rozătoarele, care reprezentau un pericol real pentru proviziile de hrană.
„Pisicile însoțeau întotdeauna coloanele oficiale ale armatei romane, pentru că în momentul în care se punea tabăra, pisica era responsabilă cu paza locului împotriva tuturor rozătoarelor care ar fi putut deteriora proviziile de hrană”, a spus dr. Ana Hamat. Lipsa unei hrane adecvate ducea la răspândirea unor boli, iar pisicile erau esențiale pentru prevenirea acestor riscuri.
Dovada prezenței lor în taberele romane se regăsește și în rămășițele găsite în castre, unde se află urme clare ale acestor animale.
Independență și devotament: trăsături admirate de romani
În plus față de utilitatea practică, romanii admirau pisica și pentru temperamentul ei liber și capacitatea de a fi autonomă, dar și pentru devotamentul de a reveni mereu alături de oameni. Dr. Ana Hamat a subliniat că pisica reprezenta independență, dar și o păzitoare de încredere.
„Romanii o admirau pentru că este un animal care nu are nevoie foarte mult de om – își găsește singură hrana, se distrează singură, dar cu toate acestea preferă compania oamenilor. Sunt frumoase, folositoare și, oricât de independente ar fi, tot se întorc acasă la finalul zilei”, a explicat arheologul.
Pe lângă rămășițele găsite în castre, urmele pisicilor se regăsesc și pe țiglele romane, unde lăbuțele lor au lăsat amprente clare. Acestea erau păstrate ca amintiri ale vieții antice, fiind o dovadă a prezenței lor în orașele și taberele romane.
Rares D.
